Cariere Contact AIMS International
ISTORIC SERVICII JOBURI ECHIPA CLIENTI EVENIMENTE BLOG PRESA NEWSLETTER

Blog

Posts Tagged ‘SalaryMap’

Firmele de dezvoltare software plănuiesc angajări masive și în 2016!

AIMS (2)

Segmentul de R&D este în plin avânt în România. Cel puțin aceasta este concluzia care reiese în urma răspunsurilor oferite de 71 de firme care fac dezvoltare software în țara noastră. Conform studiului de salarizare AIMS Salary Map IT- ediția 2016, majoritatea firmelor de profil din România plănuiesc să facă noi angajări și în acest an, continuând astfel evoluția ascendentă înregistrată anii trecuți. Participanții la studiul AIMS (firme care dezvoltă software in Timișoara, Cluj, Iași, București, Sibiu, Mureș sau Brașov) plănuiesc creșteri masive de personal în acest an- cu o cifră medie de 25,5%- un nivel mai mult decât dublu față de firmele din mediul de producție (care au estimat că vor crește numărul de angajați cu 11,64% în 2016). Această cifră medie de creștere- cumulată cu impactul produs de noile investiții de profil care vin constant în țara noastră- vor duce la o adevărată “supraîncălzire” a pieței de profil din România.

Nu mai este nici un secret că majoritatea firmelor care fac angajări consideră că piața forței de muncă oferă resurse insuficiente pentru planurile lor de dezvoltare. În acest context, lupta pentru angajații performanți este una acerbă și acest fenomen are un efect concret și imediat asupra pieței salariilor. Conform rezultatelor studiului, toți participanții la studiu intenționează să facă creșteri salariale și în acest an și cifra medie estimată de creștere a bugetelor de salarizare este de 9%. Per ansamblu, salariul brut lunar la nivel de ramură (media salarială a tuturor angajaților din firmele de R&D participante la studiu) se situează la 6.556 lei, această sumă fiind cu atât mai semnificativă cu cât o mare parte a angajaților din firmele de profil beneficiază de scutire de impozit- conform legii fiscale.
Deși este cu certitudine peste nivelul celorlalte ramuri din economie, piața salariilor de R&D din România nu este una uniformă- ea fluctuând în funcție de zona geografică. Cum era de așteptat, Bucureștiul continuă să domine la acest capitol. În provincie, cele mai bune salarii sunt în regiunea Cluj, salariul mediu din această regiune fiind cu 14% mai ridicat decât în regiunea Timișoara și respectiv cu 26% peste salariul mediu din regiunea Iași.

În acest moment, majoritatea firmelor fac eforturi pentru a alinia nivelul creșterilor salariale cu factori cuantificabili precum performanța individiduală a angajaților la locul de muncă sau cu nivelul pieței forței de muncă. Aceștia sunt, de altfel, cei mai importanți factori de care se tine cont atunci când se bugetează noi creșteri salariale. Conform rezultatelor studiului realizat de AIMS, în 89% din cazuri nivelul de creștere salarială este determinat direct de nivelul performanței individuale iar în 83% dintre cazuri firmele angajatoare țin cont de indicatori externi cum ar fi nivelul la care evoluează piața de profil a salariilor din România. Având în vedere că în ultimii 2 ani rata fluctuației a devenit practic nesemnificativă- doar 8% dintre angajatori țin cont de acest element atunci când ajustează nivelul salariilor (o scădere importantă față de acum 4-5 ani).

În afara salariilor de încadrare, firmele de profil din România oferă diferite tipuri de prime și bonusuri. Conform studiului AIMS Salary Map IT 2016– primele și bonusurile cresc venitul salarial anual cu aproape 10% la firmele din vestul țării (Cluj sau Timișoara), în timp ce în zona Iași ponderea acestora este ceva mai mica- de 6,58% din venitul total anual realizat de angajați. În multe situații, alocarea acestor stimulente este determinata de nivelul performanțelor profesionale dar sunt și cazuri în care acestea sunt negociate în contractul colectiv de muncă. Peste 70% din companiile participante la studiul AIMS au declarat că oferă bonus de performanță angajaților respectiv 28% oferă cel de-al 13-lea salariu. În general, bonusul de performanță (de care beneficiază până la 2/3 din totalul angajaților) este acordat ținând cont atât de atingerea obiectivelor individuale de performanță dar și de atingerea unor rezultate de profitabilitate la nivelul întregii firme. În același timp, primele de sărbători oferite în mediul R&D sunt mult mai rare decât în mediul firmelor de producție – doar 15% dintre angajatori oferă primă de Paște și 31% oferă primă de Crăciun (față de 66% și respectiv 71% în cadrul fimelor de producție).

Una dintre cele mai dificile provocări în mediul de R&D din România este atragerea a noi angajați în cadrul firmei. Dacă până acum 2-3 ani, principalul canal de angajare era recrutarea directă, respectiv apelarea la serviciile unor firme de recrutare- aceste metode nu mai dau suficient randament. În această situație, tot mai multe companii angajatoare au ajuns să apeleze la serviciile propriilor angajați, care sunt cointeresați financiar sa aducă noi angajați în firmă. Mergând pe principiul că mulți angajați au în cercul de cunoștințe persoane cu același profil profesional ca și ei, 82% dintre companiile angajatoare oferă stimulente financiare dacă un angajat recomandă un candidat- și acesta a trecut de interviul de angajare. În general, acest stimulent (numit și “primă de recomandare”) este oferit după ce persoana recomandată a trecut cu succes perioada de probă și el poate ajunge la sume deloc neglijabile – valoarea medie a primei de recomandare acordate în 2015 de companiile participante la studiul AIMS a fost de 3.625 lei BRUT.
În afara bonusurilor și primelor, companiile angajatoare din mediul R&D oferă numeroase alte stimulente extrasalariale, inspirându-se din practicile de compensații și beneficii ale firmelor din străinătate. Peste 75% din companiile participante la studiul AIMS oferă acces la servicii medicale private (altele decât medicina muncii) în timp ce 25% oferă asigurări medicale private (această cifră este mai mare în regiunea Timișoara, unde 34% din angajatori oferă angajaților asigurări medicale- în timp ce în regiunea Iași,. numai 17% dintre participanții la studiu au declarat că oferă acest beneficiu). În unele cazuri, aceste servicii medicale suplimentare acoperă parțial și costul intervențiilor chirurgicale și chiar al spitalizării în rețele medicale private.

O altă primă des întâlnită în industria R&D este prima de relocare. Având în vedere competiția tot mai acerbă pe piața forței de muncă, multe companii angajatoare din segmentul R&D și-au extins zona de recrutare, vizând potențiali candidați din alte locații. Pentru a-i atrage pe aceștia și a face mai ușoară decizia de relocare, firmele angajatoare oferă stimulente financiare- cum ar fi o sumă fixă de bani ca primă de relocare sau contribuție la plata chiriei pentru o perioadă de timp. Potrivit studiului AIMS Salary Map IT 2016– 2/3 dintre cele 71 de companii participante la studiu au bugetate fonduri pentru primele de relocare. Conform cercetării AIMS, în rândul companiilor care oferă o sumă fixă ca primă de relocare- valoarea medie a primei acordate în anul 2015 este de 1.119 EUR.
În opinia specialiștilor AIMS, concurența pe piața forței de muncă, dar și nivelul de interes crescut pentru specialiștii în dezvoltare software din România fac ca și în următoarea perioadă, segmentul de Research& Development să fie unul dintre cele mai atractive segmente pe piața forței de muncă din țara noastră.

Rezultatele studiului AIMS Salary Map IT 2016 (studiu desfășurat în perioada Ianuarie-martie 2016) sunt disponibile și pot fi achiziționate contra cost. Pentru mai multe detalii, trimiteți un mesaj pe adresa șerban.mrejeriu@tm.aims.ro.

Serban Mrejeriu

Studiul de Salarizare AIMS Salary Map IT – editia 2015


Studiul de Salarizare AIMS Salary Map IT – editia 2015 a ajuns la final!

După o muncă de aproape 3 luni, studiul de salarizare AIMS Salary Map IT editia 2015 a ajuns la final.
Acest proiect, ajuns la a 10-a ediție, oferă date statistice despre piața salariilor și a beneficiilor pentru industria IT din Vestul, Nordul și Estul României.

La ediția din acest an au participat cu date 50 de companii din domeniul R&D (cu activitate principală pe zona de dezvoltare software) din centre regionale precum Timișoara, Cluj, Iași, Brasov, Sibiu sau Craiova – companii care numără împreună peste 7.200 de angajați în domeniul R&D.

La fel ca și în alți ani, datele colectate arată că industria R&D din țara noastră se miscă cu un ritm specific, superior altor ramuri ale economiei. Aproape toți participanții au declarat că vor opera creșteri salariale în 2015, cifra medie de creștere salarială estimată de participanți fiind de 8,69%, dar în anumite companii creșterile salariale pot ajunge și la 20% din bugetul total de salarii!

Într-un mediu economic competitiv, majoritatea deciziilor de creștere salarială au la bază evaluarea performanței individuale, în 92% din cazuri creșterea salarială a angajatului din R&D fiind aliniată cu rezultatele pe care acesta le are la locul de muncă – în timp ce doar 42% din angajatori țin cont de vechimea în firmă a angajaților sau de nivelul de senioritate al acestora. Datorită acestui aspect, în suficiente cazuri angajații cu mai puțină vechime în firmă pot ajunge la nivele salariale superioare angajaților mai vechi și loiali, dar care nu au ieșit foarte bine la evaluarea performanțelor.

Companiile din mediul R&D sunt darnice cu angajații lor – în peste 72% din companiile participante la studiu se acordă bonusuri de performanță, care se adaugă la câștigurile salariale fixe. De asemenea, peste 1/3 dintre participanții la studiul AIMS au declarat că oferă cel de-al 13-lea salariu lunar, o practică adusă în România de firmele germane la începutul anilor 2000. Cele mai multe companii acordă cel de-al 13-lea salariu la final de an, în perioada sărbătorilor.

Potrivit rezultatelor studiului, o altă practică tot mai întâlnită în cadrul companiilor din regiunea de Vest a țării este acordarea primei de loialitate, primă care se acordă după ce angajatul rămâne în companie o anumită perioadă de timp. Pentru angajații care stau în companie mai mult de 5 ani, această primă (care se acordă de obicei o singură dată-sub formă de sumă fixă) poate ajunge până la 6.500 lei brut, iar pentru angajații care au depășit 10 ani în cadrul firmei se ajunge la cifre și mai mari (peste 14.000 lei brut).

Deși majoritatea firmelor participante la studiu nu prevăd încă acordarea acestei prime, observăm o tendință de creștere de la an la an a numărului de firme care acordă acest stimulent. O posibilă explicație ar fi lupta tot mai aprigă pe care firmele de profil o dau pentru a crește retenția angajaților seniori, într-o piață în care recrutarea agresivă de personal de la firmele concurente devine o practică tot mai răspândită.

În afara stimulentelor financiare, companiile participante oferă și alte beneficii angajaților. Acordarea mașinii de serviciu pentru angajații din eșaloanele de management este o abordare tot mai răspândită în România, fiind în același timp un instrument de lucru (pentru cei care trebuie să facă deplasări în interes de serviciu) dar și un simbol al statutului (acest beneficiu fiind acordat în general managerilor din eșaloanele de upper management).

Acordarea mașinii de serviciu pentru managerii din R&D nu este, însă, o practică uniform întâlnită pe întreg cuprinsul țării. În urma cercetării AIMS – managerii de R&D din Timișoara beneficiază într-un grad mult mai mare de acest stimulent (în 42% din companiile participante la AIMS Salary Map IT și care provin din regiunea Timișoara – există angajați care dispun de acest beneficiu), decât cei din regiunea Cluj sau Iași (unde cifrele sunt mult mai mici – 17%, respectiv 20%). Ca și beneficiu suplimentar, în jumătate din cazurile raportate în studiu, angajații au dreptul de a achiziționa mașina la un preț subvenționat în urma expirării perioadei de leasing.

O situație specifică industriei IT o constituie preocuparea angajatorilor pentru sănătatea salariaților. În urma cercetării întreprinse de AIMS, 9 angajatori din 10 oferă salariaților servicii medicale suplimentare celor obligatorii prin lege (medicina muncii). Mai precis, 60% dintre companiile participante au declarat că oferă angajaților abonamente la rețele de clinici private în timp ce aproximativ 30% oferă angajaților asigurări private de sănătate. Spre deosebire de alte ramuri ale economiei, în industria R&D aceste beneficii nu se acordă doar angajaților din management – ci ele sunt distribuite echitabil către toți salariații.

O altă cifră în creștere este numărul firmelor ce le plătesc angajaților contribuția la fonduri de pensii private. În 2015, 24% din participanții la studiul AIMS au declarat că acordă acest beneficiu, o cifră mai mare decât cea din 2014.

Industria IT este în creștere în România și acest trend se resimte în ceea ce privește “globalizarea” pieței de forță de muncă. Tot mai multe firme din domeniu ajung să își caute viitorii angajați în alte orașe – fapt evidențiat în studiul AIMS – peste jumătate din companiile respondente au declarat că au strategii de relocare și oferă prime speciale de relocare pentru angajații din alte regiuni. Această abordare mai proactivă a procesului de recrutare are efecte interesante, deoarece duce la o anumită uniformizare a pieței salariale din mediul R&D din România. Dacă la începutul anilor 2000 salariile din Craiova sau Iași erau semnificativ sub media din Capitală, sau din chiar din vestul României, această diferență a scăzut în ultimii ani.

Firmele de R&D din România investesc bani buni în dezvoltarea profesională a angajaților. Majoritatea covârșitoare a participanților la studiul AIMS Salary Map IT 2015 (mai precis 98% din companiile participante) au declarat că au bugete de training. În medie, conform rezultatelor studiului, fiecare angajat din R&D petrece între 32 de ore anual (pentru companiile din Cluj) și 42 de ore anual (pentru companiile din Timisoara) în sala de curs.

De asemenea, angajaților li se permite un program de muncă cu ore flexibile (90% din participanți au introdus programul flexitime – angajații neavând oră fixă de venit la birou), iar peste jumătate din companiile respondente au declarat că le permit angajaților să muncească de acasă cel puțin o zi pe săptămână.

Toate aceste beneficii sunt necesare pe o piață în care fluctuația forței de muncă este peste nivelul înregistrat în occident (cifra medie a fluctuației procesată pentru participanții la studiu este de 17%/an), iar trendul este de creștere a numărului de posturi disponibile pe piață (participanții la studiu și-au propus să crească numărul de angajați cu o cifră medie de 18% în acest an și cu încă 16% în 2016).

Toate datele studiului salarial AIMS Salary Map IT pot fi achiziționate contra cost
Pentru alte detalii despre studiu vă rugăm să ne contactați pe adresa serban.mrejeriu@tm.aims.ro.

  • Mai multe informatii despre studiul AIMS SalaryMap IT aici

— de Serban Mrejeriu

Serban Mrejeriu


 

 

 

 

 

 

Studiul de Salarizare AIMS SalaryMap PRODUCTIE 2014

Anul acesta, studiul de salarizare AIMS SalaryMap dedicat companiilor cu activitate de productie a atins un record de participare (in crestere cu 17% fata de anul 2013).

147 de companii ne-au oferit date despre politicile lor de compensatii si beneficii, astfel incat am putut acoperi o zona extrem de relevanta a segmentului ”manufacturing” din Romania. Cel mai consistent a fost reprezentata industria automotive (80 de companii), urmata de industria electrica si electronica (25 de companii). Companiile participante au unitati de productie in intreaga tara; o acoperire mai mare am avut in zonele de Vest, Centru si Nord ale Romaniei, dar au existat, de asemenea, 19 companii din Sudul tarii care au participat in cadrul studiului nostru. Doar 10 dintre companiile participante au capital integral romanesc, restul fiind companii straine sau cu capital mixt.

In acest an, au fost prelucrate salariile a 127.960 de angajati, dintre care 76 ocupa pozitia de director general, 1.008 sunt directori de departament, iar 89.773 ocupa diverse pozitii de muncitori. Fata de anul trecut s-a inregistrat o crestere salariala medie de 5,37%. Cea mai mare crestere a inregistrat-o categoria Management (11%), dar si categoria Muncitori a avut o crestere peste medie: 7,79%.

 Cresterea salariilor pe segmentul Management poate fi pusa in legatura cu mobilitatea intalnita pe piata de recrutare in ultimele luni: managerii incep din nou sa migreze de la o companie la alta. Desi nu s-au inregistrat prea multi nou-veniti pe piata – doar cateva companii mici si medii, a existat totusi o cerere crescuta de recrutare pentru pozitii manageriale.

Posturile vacante in companiile deja existente au aparut fie pentru ca unii manageri au acceptat pozitii internationale, fie pentru ca altii au fost inlaturati din functii. Din ce in ce mai multe sunt situatiile in care manageri altadata vanati cu indarjire, sunt acum indepartati. Motivele invocate se rotesc in jurul axei nu-mai-fac-fata, cu derivatii catre ”imbatranesc si nu mai au energie”,”nu mai corespund cerintelor tot mai ridicate ale clientilor nostri” sau ”dupa atatia ani, e nevoie de o schimbare”.

O situatie speciala o are Directorul de Calitate din industria Automotive, care de mai bine de 2 ani este o pasare rara, prin urmare foarte expusa braconajului. Aproape nu a fost luna in ultimii ani in care macar una dintre companiile din Automotive sa nu anunte – public sau privat – ca trebuie sa umple acest gol in organizatie.

Interesant este insa ca, pentru acest post, media de crestere a salariului de incadrare nu a fost spectaculoasa. Aceasta, deoarece unele companii au preferat sa promoveze pe nr. 2 din interior (de obicei, pe un salariu net mai mic decat daca ar fi luat pe cineva din exterior si oricum mai mic decat al predecesorului). Astfel, s-a compensat cresterea salariala provenita de la cei care erau deja nr. 1 si care s-au miscat de la o companie la alta pe mai multi bani.

Nu mai mira pe nimeni cresterea salariala pentru nivelul de muncitori, cel putin nu in zona Manufacturing analizata de AIMS SalaryMap. Aici ne-am confruntat in acest an cu accente mai ascutite pe anumite categorii de muncitori mai specializate, precum tehnicienii electronisti sau reglorii-matriteri, care au ajuns sa aiba de multe ori salarii egale cu ale inginerilor, mai ales in anumite zone ale tarii.

Si fiindca tot vorbim de ingineri, aici – de fapt, la intreaga categorie de Specialisti cu studii superioare – s-a petrecut un fenomen interesat: salariul mediu in ianuarie 2014 a scazut cu aproape un procent fata de ianuarie 2013. Evident, aceasta nu inseamna ca, dintr-o data, salariile inginerilor sau economistilor au fost reduse! Ci inseamna ca, in cursul anului 2013, in zona analizata de studiul nostru AIMS SalaryMap s-au facut multe angajari de persoane cu studii superioare, pentru pozitii de intrare in organizatii (juniori, unde nu se cere experienta anterioara).

Si pentru ca acum nu mai exista obligativitatea acordarii unui salariu minim pentru persoanele care au terminat o facultate, am intalnit situatii in unele companii in care proaspetii ingineri-contabili-planificatori aveau salariile unor muncitori necalificati din alte companii. Desigur, aceasta a dus in jos media salariului acordat acestei categorii de angajati; in plus, unii dintre inginerii-economistii care aveau salarii foarte mari in trecut au migrat in zona de Management.

Vestea buna este ca piata s-a dezmortit, numarul angajarilor a crescut si creste in continuare – ceea ce va duce, foarte probabil, in viitor, la o crestere ceva mai accentuata a salariilor fata de ultimii ani, cand cresterea de-abia ce depasea rata inflatiei.

Studiul AIMS SalaryMap a solicitat anul acesta participantilor si un forecast al numarului de angajati pentru sfarsitul lui 2014, iar rezultatul a fost o crestere medie de 16,5% fata de decembrie 2013. Industria automotive se afla in varf cu nevoia de crestere, raportandu-se o crestere de aproape 20% a numarului de angajari in 2014. Iar batalia a inceput deja, in judetele Timis si Arad managerii de resurse umane ajustandu-si din mers politicile pentru a putea intona la final Marsul Victoriei.

Pentru detalii va rugam contactati: Gynella Parfenie – Consultant AIMS, Project Manager AIMS SalaryMap – manufacturing

— de Gynella Parfenie

Gynella Parfenie

Studiul de Salarizare AIMS SalaryMap IT 2014

Dupa aproape 3 luni de munca, cea de-a 8-a editie a studiului de Salarizare AIMS SalaryMap IT a ajuns la final.

Editia de anul acesta a adus o participare record – la studiu au venit cu informatii salariale 53 de companii avand ca obiect dezvoltarea Software din Vestul, Nordul si Estul Romaniei, numarand impreuna peste 7.000 de angajati.

Studiul AIMS SalaryMap IT isi propune sa ofere angajatorilor din Romania o imagine clara legata de evolutia pietei salariale si a practicilor de compensatii si beneficii de pe piata de D&D.

Principala noutate din acest an este ca, pe langa deja traditionalele rapoarte regionale pe Timisoara si Cluj, anul acesta avem un nou raport regional pentru piata D&D din Iasi.

Ca si in anii trecuti, segmentul D&D este un segment de elita in ceea ce priveste competitivitatea salariilor si a beneficiilor acordate. Pentru anul 2014, companiile participante la studiu au bugetat o crestere medie a bugetelor salariale de 8.55% – o cifra semnificativ mai mare decat prognoza inflatiei, dar si decat media pietei pentru comnpaniile din productie!

In continuare, accentul se pune pe stimularea si recompensarea performantei. Pentru majoritatea companiilor participante la studiu, prioritatea numarul 1 in ceea ce priveste politica de resurse umane este sa recruteze si sa pastreze in cadrul companiei angajatii cei mai performanti – pe o piata in care competitia pentru forta de munca este una extrem de agresiva. Companiile din mediul D&D au declarat ca intentioneaza sa creasca anul acesta numarul de angajati cu o cifra medie de 23% – iar anul viitor previziunile arata cresteri de peste 18%.

Peste 90% din respondenti au declarat ca vor opera cresterile salariale tinand cont de nivelul de performanta al angajatilor, in timp ce 58% opereaza cresteri salariale tinand cont si de evolutia pietei de profil.

In afara salariilor competitive, firmele din domeniul D&D ofera si diverse bonificatii financiare (cele mai frecvente sunt bonusurile de performanta si bonusurile de sarbatori).

Un alt aspect specific pietii din D&D o constituie practica oferirii celui de-al 13-lea salariu. Acest stimulent este, insa, mult mai des folosit in cazul companiilor cu sediul in Timisoara, in timp ce in regiuni ca Iasi sau Cluj nu exista o traditie clara in acest sens.

Prima de loialitate (care se ofera angajatiilor stabili, care au ramas in companie o anumita perioada de timp) este menita sa incurajeze retentia personalului cu experienta. Ea este oferita in 23% din companiile participante la studiu, dimensiunile sale pot varia semnificativ intre 2.700 si 18.000 lei – in functie de politica fiecarei companii, respective vechimea si functia persoanei recompensate.

Un element inedit pentru anul acesta il constituie cresterea semnificativa a firmelor care ofera angajatilor acces la servicii medicale suplimentare celor de medicina muncii. O posibila explicatie este castigul reciproc pe care il au toate partile implicate in raportul de munca: In timp ce angajatul primeste un pachet de servicii utile (si de multe ori necesare- avand in vedere standardele de performanta din serviciul public de sanatate) menit sa il fidelizeze, angajatorul se asigura ca membrii echipei sunt in cea mai buna forma din perspectiva sanatatii – ceea ce inseamna in final mai putine ore de absenta sau de concedii medicale.

Cele mai utilizate stimulente sunt abonamentele de servicii la clinici private – dar si asigurarile medicale care acopera costul spitalizarii iar in unele cazuri si al interventiilor chirurgicale.

Spre deosebire de alte sectoare ale fortei de munca din Romania, piata din D&D este de asemenea mult mai mobila din perspectiva relocarii. Acest fapt se datoreaza concurentei acerbe pentru angajarea specialistilor de top din domeniu, astfel ca multe companii de profil cauta software developeri, inginer de testare sau ingineri electronisti si in alte locatii din tara. Datorita acestei practici, prima de relocare (prima oferita la angajare celor care vin din alte orase, pentru a acoperi costul mutarii) este un beneficiu standard in peste 50% din companiile participante la studiu.

Toate aceste beneficii fac din piata fortei de munca din zona D&D un segment foarte competitiv. Alaturi de Bucuresti, orase ca Timisoara, Cluj, Iasi sau Sibiu se consolideaza ca poli de dezvoltare tehnologica de prim rang ai economiei romanesti!

Studiul AIMS SalaryMap IT 2014 este disponibil pentru a fi achizitionat. Pentru mai multe detalii, va rugam sa ne contactati la adresa: Serban.mrejeriu@tm.aims.ro

— de Serban Mrejeriu

Serban Mrejeriu

Cele Doua Orase

Timisoara si Clujul au multe puncte in comun: Legate de o istorie Central Europeana (parte integranta din monarhia austro-ungara) ambele orase s-au unit cu Romania dupa primul Razboi Mondial, devenind centre administrative importante in noul stat.

Ambele orase au o componenta multietnica, cu importante minoritati nationale. Ele sunt de ani de zile cele mai mari centre universitare si cei mai importanti piloni de crestere economica din Vestul tarii. Chiar si din punct de vedere al populatiei, dimensiunea lor este aproape identica – Clujul are, dupa ultimul recensamant, putin peste 306.000 locuitori, in timp ce Timisoara – numara in jur de 311.000 locuitori.

In perioada contemporana, cele doua localitati din vestul tarii si-au dezvoltat o economie diversificata, cu zone de productie, servicii si R&D. Clujul este un important centru bancar si farmaceutic, in timp ce Timisoara a devenit un pilon important al industriei de componente auto si EMS din tara noastra.

Mai specific, dupa 1990 atat Timisoara cat si Clujul s-au remarcat printr-o crestere dinamica a industriei de dezvoltare Software, devenind in ultimii ani importanti centri regionali atat in tara noastra, dar chiar si in SE Europei (dupa datele de care dispunem in urma studiului de salarizare AIMS Salary Map IT, in fiecare oras exista un segment de 4-5% din forta de munca activa care lucreaza in sectorul R&D).

In ceea ce priveste evolutia industriei R&D, lista asemanarilor se limiteaza la primii ani de dupa Revolutie. Influentate de exodul fortei de munca calificate in USA sau Canada (la inceputul anilor ‘90), ambele zone au raspuns prin aparitia unei clase antreprenoriale creative, care a incercat sa compenseze lipsa de investitii si tehnologie cu diferite parteneriate transfrontaliere si strategii de outsourcing.

La inceputul anilor 2000, Timisoara a fost principala beneficiara a investitiilor straine. Marile multinationale si-au deschis filiale si subsidiare in urbea de pe Bega. Atat in productie dar si in R&D, piata fortei de munca din Timisoara este dominata de gigantii germani (Continental, Hella, Draexlmaier), francezi (Alcatel), suedezi (Autoliv), japonezi (Yazaki) sau americani (ACI, Flextronics), care au modificat radical piata fortei de munca din Banat.

Ca un exemplu inedit asupra tendintelor aduse de multinationale pe piata romaneasca, peste 50% din firmele timisorene participante la studiul de salarizare pe IT desfasurat de AIMS in 2013 au declarat ca ofera cel de-al 13-lea salar anual. Aceasta este o practica imprumutata din mediul profesional puternic sindicalizat din Germania, si care a fost insusita de multe firme autohtone. Acest element este unul cu totul inedit pentru piata de R&D din Romania, fiind o practica aproape neintalnita in celelalte mari centre de dezvoltare din tara noastra…

Pe o piata marcata de concurenta acerba cu angajatorii multinationali, firmele construite pe un model antreprenorial au fost inhibate in procesul de crestere. Multi dintre potentialii antreprenori au preferat un job stabil si bine platit in mediul corporatist in detrimentul riscului si al aventurii de  a isi construi o afacere proprie. Cei care au reusit sa faca acest lucru au fost nevoiti sa lupte pentru angajatii talentati cu prestigiul si bugetele marilor multinationale – o batalie de multe ori dezechilibrata.

Firmele de R&D din Cluj au beneficiat de valul investitiilor straine ceva mai tarziu. Acest context, aparent defavorabil, a permis o dezvoltare organica a companiilor locale. In Cluj avem mai putine multinationale, insa mult mai multe companii locale sau Joint Venture-uri care au ajuns la nivelul de cateva sute de angajati. Firme ca si ISDC, Soft Vision, Tora Trading sau Evoline sunt nume cunoscute pe piata fortei de munca din Cluj, firme ce ofera medii de lucru competitive si care au inregistrat realizari internationale la competitiile de profil.

In opinia mea, fiecare model de dezvoltare prezinta propriile avantaje. Multinationalele venite pe piata din Romania aduc cu ele o reteta de dezvoltare organizationala structurata si riguroasa, multe dintre ele fiind o veritabila scoala de management pentru angajatii romani. Obisnuiti cu mediul de lucru international si avand acces la tehnologie si bugete de dezvoltare, angajatii din corporatii pot castiga la capitolul organizare, planificare si munca in echipa, fiecare fiind o parte dintr-un mecanism mai mare. Sarcinile de lucru sunt bine impartite, iar majoritatea angajatilor sunt specializati pe un anumit proces sau un limbaj de programare. In general, in marile companii multinationale intertia se simte mult mai tare iar schimbarile de directie sunt mai line si mai controlate.

Firmele construite pe modelul antreprenorial sunt obligate de piata sa fie mai creative si mai inovative. Cu dezavantajul ca uneori sufera la capitolul organizare si metoda, ele au structuri de management mai plate, iar angajatii sunt mai flexibili si mai adaptabili la schimbarile de directie (care pot fi uneori destul de bruste). In acest context, ponderea fiecarui angajat in structura de profit si costuri a firmei se simte mult mai tare, iar performanta individuala este mai atent analizata si recompensata. Procedurile si regulile nu sunt esentiale pentru dezvoltarea acestor organizatii…

In acest moment piata din Cluj si din Timisoara concureaza pentru cei mai buni angajati din Vestul tarii. Chiar daca au un specific usor diferit (in Timisoara cele mai mari firme cauta specialisti in Embeded Software, in timp ce in Cluj profilul de baza este pe Object Oriented Programming), firmele din Cluj si cele din Timisoara se intersecteaza tot mai mult pe piata de profil.

Care model de dezvoltare va defini viitorul economiei nationale? Vor putea la nesfarsit antreprenorii locali sa concureze de la egal la egal cu gigantii internationali? Cat timp vor mai ramane marile investitii straine in Romania?

Raspunsul la toate aceste intrebari ma preocupa. El va fi definitoriu pentru viitorul economiei romanesti!

 

— de Serban Mrejeriu

Serban Mrejeriu

 

 

replica handbags replica handbags louis vuitton replica handbags louis vuitton replica handbags louis vuitton replica handbags louis vuitton replica handbags ysl replica handbags louis vuitton replica handbags