Cariere Contact AIMS International
ISTORIC SERVICII JOBURI ECHIPA CLIENTI EVENIMENTE BLOG PRESA NEWSLETTER

Blog

Posts Tagged ‘IT / software’

Firmele de dezvoltare software plănuiesc angajări masive și în 2016!

AIMS (2)

Segmentul de R&D este în plin avânt în România. Cel puțin aceasta este concluzia care reiese în urma răspunsurilor oferite de 71 de firme care fac dezvoltare software în țara noastră. Conform studiului de salarizare AIMS Salary Map IT- ediția 2016, majoritatea firmelor de profil din România plănuiesc să facă noi angajări și în acest an, continuând astfel evoluția ascendentă înregistrată anii trecuți. Participanții la studiul AIMS (firme care dezvoltă software in Timișoara, Cluj, Iași, București, Sibiu, Mureș sau Brașov) plănuiesc creșteri masive de personal în acest an- cu o cifră medie de 25,5%- un nivel mai mult decât dublu față de firmele din mediul de producție (care au estimat că vor crește numărul de angajați cu 11,64% în 2016). Această cifră medie de creștere- cumulată cu impactul produs de noile investiții de profil care vin constant în țara noastră- vor duce la o adevărată “supraîncălzire” a pieței de profil din România.

Nu mai este nici un secret că majoritatea firmelor care fac angajări consideră că piața forței de muncă oferă resurse insuficiente pentru planurile lor de dezvoltare. În acest context, lupta pentru angajații performanți este una acerbă și acest fenomen are un efect concret și imediat asupra pieței salariilor. Conform rezultatelor studiului, toți participanții la studiu intenționează să facă creșteri salariale și în acest an și cifra medie estimată de creștere a bugetelor de salarizare este de 9%. Per ansamblu, salariul brut lunar la nivel de ramură (media salarială a tuturor angajaților din firmele de R&D participante la studiu) se situează la 6.556 lei, această sumă fiind cu atât mai semnificativă cu cât o mare parte a angajaților din firmele de profil beneficiază de scutire de impozit- conform legii fiscale.
Deși este cu certitudine peste nivelul celorlalte ramuri din economie, piața salariilor de R&D din România nu este una uniformă- ea fluctuând în funcție de zona geografică. Cum era de așteptat, Bucureștiul continuă să domine la acest capitol. În provincie, cele mai bune salarii sunt în regiunea Cluj, salariul mediu din această regiune fiind cu 14% mai ridicat decât în regiunea Timișoara și respectiv cu 26% peste salariul mediu din regiunea Iași.

În acest moment, majoritatea firmelor fac eforturi pentru a alinia nivelul creșterilor salariale cu factori cuantificabili precum performanța individiduală a angajaților la locul de muncă sau cu nivelul pieței forței de muncă. Aceștia sunt, de altfel, cei mai importanți factori de care se tine cont atunci când se bugetează noi creșteri salariale. Conform rezultatelor studiului realizat de AIMS, în 89% din cazuri nivelul de creștere salarială este determinat direct de nivelul performanței individuale iar în 83% dintre cazuri firmele angajatoare țin cont de indicatori externi cum ar fi nivelul la care evoluează piața de profil a salariilor din România. Având în vedere că în ultimii 2 ani rata fluctuației a devenit practic nesemnificativă- doar 8% dintre angajatori țin cont de acest element atunci când ajustează nivelul salariilor (o scădere importantă față de acum 4-5 ani).

În afara salariilor de încadrare, firmele de profil din România oferă diferite tipuri de prime și bonusuri. Conform studiului AIMS Salary Map IT 2016– primele și bonusurile cresc venitul salarial anual cu aproape 10% la firmele din vestul țării (Cluj sau Timișoara), în timp ce în zona Iași ponderea acestora este ceva mai mica- de 6,58% din venitul total anual realizat de angajați. În multe situații, alocarea acestor stimulente este determinata de nivelul performanțelor profesionale dar sunt și cazuri în care acestea sunt negociate în contractul colectiv de muncă. Peste 70% din companiile participante la studiul AIMS au declarat că oferă bonus de performanță angajaților respectiv 28% oferă cel de-al 13-lea salariu. În general, bonusul de performanță (de care beneficiază până la 2/3 din totalul angajaților) este acordat ținând cont atât de atingerea obiectivelor individuale de performanță dar și de atingerea unor rezultate de profitabilitate la nivelul întregii firme. În același timp, primele de sărbători oferite în mediul R&D sunt mult mai rare decât în mediul firmelor de producție – doar 15% dintre angajatori oferă primă de Paște și 31% oferă primă de Crăciun (față de 66% și respectiv 71% în cadrul fimelor de producție).

Una dintre cele mai dificile provocări în mediul de R&D din România este atragerea a noi angajați în cadrul firmei. Dacă până acum 2-3 ani, principalul canal de angajare era recrutarea directă, respectiv apelarea la serviciile unor firme de recrutare- aceste metode nu mai dau suficient randament. În această situație, tot mai multe companii angajatoare au ajuns să apeleze la serviciile propriilor angajați, care sunt cointeresați financiar sa aducă noi angajați în firmă. Mergând pe principiul că mulți angajați au în cercul de cunoștințe persoane cu același profil profesional ca și ei, 82% dintre companiile angajatoare oferă stimulente financiare dacă un angajat recomandă un candidat- și acesta a trecut de interviul de angajare. În general, acest stimulent (numit și “primă de recomandare”) este oferit după ce persoana recomandată a trecut cu succes perioada de probă și el poate ajunge la sume deloc neglijabile – valoarea medie a primei de recomandare acordate în 2015 de companiile participante la studiul AIMS a fost de 3.625 lei BRUT.
În afara bonusurilor și primelor, companiile angajatoare din mediul R&D oferă numeroase alte stimulente extrasalariale, inspirându-se din practicile de compensații și beneficii ale firmelor din străinătate. Peste 75% din companiile participante la studiul AIMS oferă acces la servicii medicale private (altele decât medicina muncii) în timp ce 25% oferă asigurări medicale private (această cifră este mai mare în regiunea Timișoara, unde 34% din angajatori oferă angajaților asigurări medicale- în timp ce în regiunea Iași,. numai 17% dintre participanții la studiu au declarat că oferă acest beneficiu). În unele cazuri, aceste servicii medicale suplimentare acoperă parțial și costul intervențiilor chirurgicale și chiar al spitalizării în rețele medicale private.

O altă primă des întâlnită în industria R&D este prima de relocare. Având în vedere competiția tot mai acerbă pe piața forței de muncă, multe companii angajatoare din segmentul R&D și-au extins zona de recrutare, vizând potențiali candidați din alte locații. Pentru a-i atrage pe aceștia și a face mai ușoară decizia de relocare, firmele angajatoare oferă stimulente financiare- cum ar fi o sumă fixă de bani ca primă de relocare sau contribuție la plata chiriei pentru o perioadă de timp. Potrivit studiului AIMS Salary Map IT 2016– 2/3 dintre cele 71 de companii participante la studiu au bugetate fonduri pentru primele de relocare. Conform cercetării AIMS, în rândul companiilor care oferă o sumă fixă ca primă de relocare- valoarea medie a primei acordate în anul 2015 este de 1.119 EUR.
În opinia specialiștilor AIMS, concurența pe piața forței de muncă, dar și nivelul de interes crescut pentru specialiștii în dezvoltare software din România fac ca și în următoarea perioadă, segmentul de Research& Development să fie unul dintre cele mai atractive segmente pe piața forței de muncă din țara noastră.

Rezultatele studiului AIMS Salary Map IT 2016 (studiu desfășurat în perioada Ianuarie-martie 2016) sunt disponibile și pot fi achiziționate contra cost. Pentru mai multe detalii, trimiteți un mesaj pe adresa șerban.mrejeriu@tm.aims.ro.

Serban Mrejeriu

Studiul de Salarizare AIMS Salary Map IT – editia 2015


Studiul de Salarizare AIMS Salary Map IT – editia 2015 a ajuns la final!

După o muncă de aproape 3 luni, studiul de salarizare AIMS Salary Map IT editia 2015 a ajuns la final.
Acest proiect, ajuns la a 10-a ediție, oferă date statistice despre piața salariilor și a beneficiilor pentru industria IT din Vestul, Nordul și Estul României.

La ediția din acest an au participat cu date 50 de companii din domeniul R&D (cu activitate principală pe zona de dezvoltare software) din centre regionale precum Timișoara, Cluj, Iași, Brasov, Sibiu sau Craiova – companii care numără împreună peste 7.200 de angajați în domeniul R&D.

La fel ca și în alți ani, datele colectate arată că industria R&D din țara noastră se miscă cu un ritm specific, superior altor ramuri ale economiei. Aproape toți participanții au declarat că vor opera creșteri salariale în 2015, cifra medie de creștere salarială estimată de participanți fiind de 8,69%, dar în anumite companii creșterile salariale pot ajunge și la 20% din bugetul total de salarii!

Într-un mediu economic competitiv, majoritatea deciziilor de creștere salarială au la bază evaluarea performanței individuale, în 92% din cazuri creșterea salarială a angajatului din R&D fiind aliniată cu rezultatele pe care acesta le are la locul de muncă – în timp ce doar 42% din angajatori țin cont de vechimea în firmă a angajaților sau de nivelul de senioritate al acestora. Datorită acestui aspect, în suficiente cazuri angajații cu mai puțină vechime în firmă pot ajunge la nivele salariale superioare angajaților mai vechi și loiali, dar care nu au ieșit foarte bine la evaluarea performanțelor.

Companiile din mediul R&D sunt darnice cu angajații lor – în peste 72% din companiile participante la studiu se acordă bonusuri de performanță, care se adaugă la câștigurile salariale fixe. De asemenea, peste 1/3 dintre participanții la studiul AIMS au declarat că oferă cel de-al 13-lea salariu lunar, o practică adusă în România de firmele germane la începutul anilor 2000. Cele mai multe companii acordă cel de-al 13-lea salariu la final de an, în perioada sărbătorilor.

Potrivit rezultatelor studiului, o altă practică tot mai întâlnită în cadrul companiilor din regiunea de Vest a țării este acordarea primei de loialitate, primă care se acordă după ce angajatul rămâne în companie o anumită perioadă de timp. Pentru angajații care stau în companie mai mult de 5 ani, această primă (care se acordă de obicei o singură dată-sub formă de sumă fixă) poate ajunge până la 6.500 lei brut, iar pentru angajații care au depășit 10 ani în cadrul firmei se ajunge la cifre și mai mari (peste 14.000 lei brut).

Deși majoritatea firmelor participante la studiu nu prevăd încă acordarea acestei prime, observăm o tendință de creștere de la an la an a numărului de firme care acordă acest stimulent. O posibilă explicație ar fi lupta tot mai aprigă pe care firmele de profil o dau pentru a crește retenția angajaților seniori, într-o piață în care recrutarea agresivă de personal de la firmele concurente devine o practică tot mai răspândită.

În afara stimulentelor financiare, companiile participante oferă și alte beneficii angajaților. Acordarea mașinii de serviciu pentru angajații din eșaloanele de management este o abordare tot mai răspândită în România, fiind în același timp un instrument de lucru (pentru cei care trebuie să facă deplasări în interes de serviciu) dar și un simbol al statutului (acest beneficiu fiind acordat în general managerilor din eșaloanele de upper management).

Acordarea mașinii de serviciu pentru managerii din R&D nu este, însă, o practică uniform întâlnită pe întreg cuprinsul țării. În urma cercetării AIMS – managerii de R&D din Timișoara beneficiază într-un grad mult mai mare de acest stimulent (în 42% din companiile participante la AIMS Salary Map IT și care provin din regiunea Timișoara – există angajați care dispun de acest beneficiu), decât cei din regiunea Cluj sau Iași (unde cifrele sunt mult mai mici – 17%, respectiv 20%). Ca și beneficiu suplimentar, în jumătate din cazurile raportate în studiu, angajații au dreptul de a achiziționa mașina la un preț subvenționat în urma expirării perioadei de leasing.

O situație specifică industriei IT o constituie preocuparea angajatorilor pentru sănătatea salariaților. În urma cercetării întreprinse de AIMS, 9 angajatori din 10 oferă salariaților servicii medicale suplimentare celor obligatorii prin lege (medicina muncii). Mai precis, 60% dintre companiile participante au declarat că oferă angajaților abonamente la rețele de clinici private în timp ce aproximativ 30% oferă angajaților asigurări private de sănătate. Spre deosebire de alte ramuri ale economiei, în industria R&D aceste beneficii nu se acordă doar angajaților din management – ci ele sunt distribuite echitabil către toți salariații.

O altă cifră în creștere este numărul firmelor ce le plătesc angajaților contribuția la fonduri de pensii private. În 2015, 24% din participanții la studiul AIMS au declarat că acordă acest beneficiu, o cifră mai mare decât cea din 2014.

Industria IT este în creștere în România și acest trend se resimte în ceea ce privește “globalizarea” pieței de forță de muncă. Tot mai multe firme din domeniu ajung să își caute viitorii angajați în alte orașe – fapt evidențiat în studiul AIMS – peste jumătate din companiile respondente au declarat că au strategii de relocare și oferă prime speciale de relocare pentru angajații din alte regiuni. Această abordare mai proactivă a procesului de recrutare are efecte interesante, deoarece duce la o anumită uniformizare a pieței salariale din mediul R&D din România. Dacă la începutul anilor 2000 salariile din Craiova sau Iași erau semnificativ sub media din Capitală, sau din chiar din vestul României, această diferență a scăzut în ultimii ani.

Firmele de R&D din România investesc bani buni în dezvoltarea profesională a angajaților. Majoritatea covârșitoare a participanților la studiul AIMS Salary Map IT 2015 (mai precis 98% din companiile participante) au declarat că au bugete de training. În medie, conform rezultatelor studiului, fiecare angajat din R&D petrece între 32 de ore anual (pentru companiile din Cluj) și 42 de ore anual (pentru companiile din Timisoara) în sala de curs.

De asemenea, angajaților li se permite un program de muncă cu ore flexibile (90% din participanți au introdus programul flexitime – angajații neavând oră fixă de venit la birou), iar peste jumătate din companiile respondente au declarat că le permit angajaților să muncească de acasă cel puțin o zi pe săptămână.

Toate aceste beneficii sunt necesare pe o piață în care fluctuația forței de muncă este peste nivelul înregistrat în occident (cifra medie a fluctuației procesată pentru participanții la studiu este de 17%/an), iar trendul este de creștere a numărului de posturi disponibile pe piață (participanții la studiu și-au propus să crească numărul de angajați cu o cifră medie de 18% în acest an și cu încă 16% în 2016).

Toate datele studiului salarial AIMS Salary Map IT pot fi achiziționate contra cost
Pentru alte detalii despre studiu vă rugăm să ne contactați pe adresa serban.mrejeriu@tm.aims.ro.

  • Mai multe informatii despre studiul AIMS SalaryMap IT aici

— de Serban Mrejeriu

Serban Mrejeriu


 

 

 

 

 

 

Studiul de Salarizare AIMS SalaryMap IT 2014

Dupa aproape 3 luni de munca, cea de-a 8-a editie a studiului de Salarizare AIMS SalaryMap IT a ajuns la final.

Editia de anul acesta a adus o participare record – la studiu au venit cu informatii salariale 53 de companii avand ca obiect dezvoltarea Software din Vestul, Nordul si Estul Romaniei, numarand impreuna peste 7.000 de angajati.

Studiul AIMS SalaryMap IT isi propune sa ofere angajatorilor din Romania o imagine clara legata de evolutia pietei salariale si a practicilor de compensatii si beneficii de pe piata de D&D.

Principala noutate din acest an este ca, pe langa deja traditionalele rapoarte regionale pe Timisoara si Cluj, anul acesta avem un nou raport regional pentru piata D&D din Iasi.

Ca si in anii trecuti, segmentul D&D este un segment de elita in ceea ce priveste competitivitatea salariilor si a beneficiilor acordate. Pentru anul 2014, companiile participante la studiu au bugetat o crestere medie a bugetelor salariale de 8.55% – o cifra semnificativ mai mare decat prognoza inflatiei, dar si decat media pietei pentru comnpaniile din productie!

In continuare, accentul se pune pe stimularea si recompensarea performantei. Pentru majoritatea companiilor participante la studiu, prioritatea numarul 1 in ceea ce priveste politica de resurse umane este sa recruteze si sa pastreze in cadrul companiei angajatii cei mai performanti – pe o piata in care competitia pentru forta de munca este una extrem de agresiva. Companiile din mediul D&D au declarat ca intentioneaza sa creasca anul acesta numarul de angajati cu o cifra medie de 23% – iar anul viitor previziunile arata cresteri de peste 18%.

Peste 90% din respondenti au declarat ca vor opera cresterile salariale tinand cont de nivelul de performanta al angajatilor, in timp ce 58% opereaza cresteri salariale tinand cont si de evolutia pietei de profil.

In afara salariilor competitive, firmele din domeniul D&D ofera si diverse bonificatii financiare (cele mai frecvente sunt bonusurile de performanta si bonusurile de sarbatori).

Un alt aspect specific pietii din D&D o constituie practica oferirii celui de-al 13-lea salariu. Acest stimulent este, insa, mult mai des folosit in cazul companiilor cu sediul in Timisoara, in timp ce in regiuni ca Iasi sau Cluj nu exista o traditie clara in acest sens.

Prima de loialitate (care se ofera angajatiilor stabili, care au ramas in companie o anumita perioada de timp) este menita sa incurajeze retentia personalului cu experienta. Ea este oferita in 23% din companiile participante la studiu, dimensiunile sale pot varia semnificativ intre 2.700 si 18.000 lei – in functie de politica fiecarei companii, respective vechimea si functia persoanei recompensate.

Un element inedit pentru anul acesta il constituie cresterea semnificativa a firmelor care ofera angajatilor acces la servicii medicale suplimentare celor de medicina muncii. O posibila explicatie este castigul reciproc pe care il au toate partile implicate in raportul de munca: In timp ce angajatul primeste un pachet de servicii utile (si de multe ori necesare- avand in vedere standardele de performanta din serviciul public de sanatate) menit sa il fidelizeze, angajatorul se asigura ca membrii echipei sunt in cea mai buna forma din perspectiva sanatatii – ceea ce inseamna in final mai putine ore de absenta sau de concedii medicale.

Cele mai utilizate stimulente sunt abonamentele de servicii la clinici private – dar si asigurarile medicale care acopera costul spitalizarii iar in unele cazuri si al interventiilor chirurgicale.

Spre deosebire de alte sectoare ale fortei de munca din Romania, piata din D&D este de asemenea mult mai mobila din perspectiva relocarii. Acest fapt se datoreaza concurentei acerbe pentru angajarea specialistilor de top din domeniu, astfel ca multe companii de profil cauta software developeri, inginer de testare sau ingineri electronisti si in alte locatii din tara. Datorita acestei practici, prima de relocare (prima oferita la angajare celor care vin din alte orase, pentru a acoperi costul mutarii) este un beneficiu standard in peste 50% din companiile participante la studiu.

Toate aceste beneficii fac din piata fortei de munca din zona D&D un segment foarte competitiv. Alaturi de Bucuresti, orase ca Timisoara, Cluj, Iasi sau Sibiu se consolideaza ca poli de dezvoltare tehnologica de prim rang ai economiei romanesti!

Studiul AIMS SalaryMap IT 2014 este disponibil pentru a fi achizitionat. Pentru mai multe detalii, va rugam sa ne contactati la adresa: Serban.mrejeriu@tm.aims.ro

— de Serban Mrejeriu

Serban Mrejeriu

Cum va arata piata fortei de munca peste 25 de ani

Cotidianul francez le Monde a propus in 2012 un exercitiu retrospectiv de imaginatie si vizune – a publicat desenele unor artisti francezi participanti in 1900 la expozitia pe tematici futuriste – Cum va arata lumea in anul 2000?

Ca dintr-o veritabila capsula a timpului, in paginile jurnalului parizian se desfasurau imagini desprinse parca din cartile lui Jules Verne – taxiuri zburatoare care transporta pasagerii deasupra marilor bulevarde, curse subacvatice cu submarine, frizerii mecanice alimentate de motoare cu aburi – in care clientii sunt barbieriti de brate telescopice, copii conectati la casti care invata in mod mecanic lectia de matematica, si cate si mai cate idei fanteziste!

Lumea anului 1900 era o lume in plina schimbare– o civilizatie construita pe energia motoarelor cu aburi, dar care incepea sa descopere tehnologii avangardiste ca energia electrica, submersibilul, zborul aerian, cinematografia sau telefonul.

Privind cu nostalgie aceste imagini de epoca (astazi le-am numi `steampunk`) am avut o revelatie; Desi toate descoperirile tehnologice care au schimbat prima jumatate de secol erau deja cunoscute publicului larg, putina lume avea cea mai vaga idee legata de impactul concret pe care aceste inovatii il vor avea asupra vietii de zi cu zi…

In imaginarium-ul anului 1900 totul parea posibil. Neintelegand exact dinamica zborului sau limitarile care tin de legile fizicii, vizionarii isi imaginau ca in 2000 fiecare va avea un aparat personal de zbor. De asemenea, desi ideea automatizarii s-a dovedit corecta, in imaginatia publicului aparatele automate raman niste masini cu aburi mai sofisticate (putina lume intelegea in acel moment posibilitatile energiei electrice)!

Impartasind cu voi aceste ganduri, imi dau singur seama cat de greu este sa anticipezi schimbarile care vor urma in lumea in care traim. Si nu peste 100 de ani , ci peste 50 sau poate chiar mai putin. In ritmul in care lumea se schimba, probabil chiar in timpul vietii noastre, vom prinde trecerea de la tehnologia informatiei la o alta etapa a revolutiei tehnologice, imposibil de anticipat de imaginatia limitata a autorului acestor randuri…

Schimbarile sociale si geopolitice antrenate de revolutia tehnologica, dar si de schimbarile demografice (suprapopularea planetei), epuizarea resurselor naturale (in urmatorii 25 de ani, combustibilii fosili vor deveni o comoditate extrem de scumpa), sau schimbarile de mediu (incalzirea /racirea globala, schimbarile climaterice), vor avea un impact direct si concret asupra vietii fiecaruia dintre noi.

In planul fortei de munca, aceste schimbari au inceput sa se produca la finalul anilor ’90. Primul semn – globalizarea economica – a adus o migratie accelerata a locurilor de munca din industrie, dinspre tarile occidentale spre economiile in curs de dezvoltare din Europa de Est, Asia si America de Sud – unde costurile taxelor si al fortei de munca sunt mult mai mici.

Politicienilor din Vest le-a luat 10-15 ani ca sa inteleaga cu adevarat impactul pe care aceste delocalizari ale industriei le vor avea asupra cifrei somajului si a nivelului veniturilor din tarile de origine si nu sunt capabili sa vina cu vreo solutie la acest trend.

Un alt fenomen la fel de ingrijorator din perspectiva sanselor de angajare este automatizarea. Pe masura ce robotii performanti, camerele de luat vederi, tehnologia informatica si eficientizarea proceselor de productie patrund in toate ramurile industriale – necesarul de forta de munca din productie si logistica va scadea dramatic in anii care urmeaza.

Daca industria va deveni (asa cum s-a intamplat in trecut cu agricultura) un angajator secundar peste 20-30 de ani, ce se va intampla cu sectorul serviciilor (sector care a adus 65% din PIB-ul Romaniei in 2013). Va continua acest sector sa absoarba disponibilul de forta de munca?

Premizele nu sunt foarte favorabile pentru a sustine aceasta ipoteza! In primul rand, este vorba despre nivelul de calificare necesar pentru a activa in acest domeniu. Spre deosebire de oricare alt sector economic, ponderea fortei de munca din domeniul serviciilor inclina spre resursa umana calificata sau supracalificata. Locurile de blue-collars in zona serviciilor sunt relativ limitate in proportie cu celelalte segmente, ceea ce ridica problema recalificarii si reconversiei profesionale – un proces care, stim cu totii, este unul dificil si de durata!

Dar chiar si asa, sectorul serviciilor se va schimba radical in urmatoarele decade datorita digitalizarii si virtualizarii. In timp ce unele joburi se vor limita drastic sau pur si simplu vor disparea (agentiile de turism, birourile de asigurari, casele de brokeraj, librariile sau cazinourile sunt deja inlocuite pe scara larga de versiunile online – care necesita mult mai putini angajati), altele vor fi delocalizate fiind inlocuite de centre mari de shared-service-uri plasate in zonele low cost.

De asemenea, este greu de estimat impactul joburilor de tip part time in economia moderna. Datorita standardizarii proceselor de lucru si a posibilitatii de a lucra de acasa, de pe computerul personal – tot mai multe persoane aflate la marginea pietei fortei de munca (persoane aflate in cresterea copiilor, pensionari, elevi si studenti, persoane cu handicap fizic sau probleme medicale cronice) vor deveni tot mai active pe piata, preluand din incarcarea angajatiilor full time.

Nu in ultimul rand, automatizarea se simte deja si in sectorul serviciilor. Programele software de tip ERP, bazele de date digitalizate sau motoarele de cautare performante vor taia procente insemnate din angajatii care desfasoara munca de birou. Sectoare precum IT – helpdesk, agentii de recrutare, firme de contabilitate si audit, centre suport clieti – toate aceste business-uri vor simti in timp efectul optimizarii.

Toate aceste schimbari vin intr-un moment particular – niciodata ca pana acum in istoria omenirii un numar atat de mare de oameni nu a depins de munca platita in favoarea unui angajator pentru a se intretine. In mod paradoxal, traim intr-o lume care ne ofera cele mai bune conditii de trai si facilitati tehnologice, dar care ameninta insasi sursa existentei noastre asa cum o cunoastem azi.

Privind in fata acestor schimbari sistemice, Bill Gates anunta ca schimbarile de pe piata fortei de munca vor constitui cele mai mari provocari la adresa celor care guverneaza societatea de maine. Probabil ca aceste provocari vor schimba in final chiar modul in care ne conducem societatea!

O intrebare ramane deschisa: Cum putem sa gestionam oportunitatile pe care le aduc aceste schimbari, pentru a nu repeta greselile precursorilor nostri!?

— de Serban Mrejeriu

Aventuri in avion – Breakfast meeting IT- Iasi

Asa cum le sade bine inainte de sarbatori, consultantii AIMS Timisoara au decis sa termine anul in aer, cu o deplasare la Iasi, pentru a sustine o intalnire cu firmele locale de IT.

Ca o scurta paranteza – este ciudat ca intr-o tara de dimensiunile Romaniei nu exista avion direct intre doua orase importante de provincie ca Timisoara si Iasi. Avand in vedere ca toate drumurile duc la Bucuresti (literalmente), am bagat o scurta escala pe aeroportul Otopeni, unde era cat pe ce sa ne ratacim printre terminalele nesemnalizate si sa pierdem aeronava ATR 42-500 care urma sa ne duca in orasul lui Eminescu.

Asadar, daca vreunul dintre voi a asteptat in plus 15 minute in avion in dimineata zilei 26.11 pentru a decola de pe Otopeni catre Aeroportul International Iasi – este vina noastra, a subsemnatului si a colegei mele Andrea Telegdi :) !

Desfasurat in complexul de business al mall-ului Palas (acolo unde poti vedea pe geam o inedita alaturare arhitectonica dintre vechi si nou), evenimentul organizat de noi la Iasi a stat sub auspiciul politicilor de compensatii si beneficii practicate in randul firmelor de R&D din tara noastra. La intalnire au confirmat participarea reprezentanti a 12 firme de IT si R&D din Moldova, care ne-au ajutat sa culegem informatii interesante despre practicile de Comp&Ben din zona.

Discutiile au vizat atat nivelele financiare practicate in regiune pe diferite pozitii de dezvoltare software (se stie ca angajatii din R&D sunt bine platiti, dar se pare ca nu exista inca nici un indicator statistic relevant pentru modul in care se misca piata salariilor din acest segment de nisa din Estul tarii), dar si beneficiile oferite angajatilor loiali (printre care se numara bonusuri in bani, zile suplimentare de concediu, abonamente medicale la clinici private platite din banii firmei sau posibilitatea de a lucre de acasa in anumite intervale).

La fel ca si in Vestul tarii, piata din Iasi a devenit tot mai competitiva si din ce in ce mai multe firme multinationale vin in zona pentru a recruta oameni sau a-si deschide filiale si puncte de lucru. In conditia in care majoritatea participantilor la intalnire au declarat ca intentioneaza sa isi sporeasca numarul angajatilor, politicile care asigura retentia de personal si reducerea fluctuatiei au devenit subiecte prioritare si au parte de o maxima atentie din partea fiecarui department de HR din zona.

Am plecat din Iasi cu sentimentul ca diferentele intre pietele din Estul si Vestul tarii nu sunt atat de mari pe cat se vehiculeaza in presa. Desi sunt ceva mai tinere, firmele de profil din Moldova recupereaza rapid terenul pierdut in anii ’90. Iar amenintarea voalata a pietii din Ucraina (care este extrem de atragatoare pentru investitori pe partea de salarii si politici comerciale) le va mentine probabil competitivitatea pe termen mai lung.

Speram ca vizita noastra a crescut apetitul firmelor locale pentru a participa la editia din 2014 a studiului de salarizare AIMS Salary Map IT, (unicul studiul de salarizare din Romania dedicat exclusiv firmelor din domeniul IT), si ca vom putea pentru prima oara sa oferim participantilor un raport regional de salarizare cu salariile din Moldova.

Le multumim partenerilor nostri Simona Haivas (HRM Continental Automotive Iasi) si Dan Gafiteanu (HRM Ness Technologies Romania) pentru sprijinul acordat pentru promovarea acestui proiect si pentru lobby-ul facut in comunitatea locala de HR pentru a realiza aceasta intalnire.

Si o mentiune speciala pentru Dan Zaharia, gazda noastra de la Pallas Iasi, cel care ne-a oferit oportunitatea de a participa la celalalt eveniment local organizat la Iasi in 26.11 – un Powerlunch destinat antreprenorilor din IT (da, am participat la 2 evenimente in paralel, dar nu ne intrebati cum..)

Pentru toti iesenii care citesc acest material – multumim pentru gazduire si Sarbatori Fericite!!

— de Serban Mrejeriu

replica handbags replica handbags louis vuitton replica handbags louis vuitton replica handbags louis vuitton replica handbags louis vuitton replica handbags ysl replica handbags louis vuitton replica handbags