Cariere Contact AIMS International
ISTORIC SERVICII JOBURI ECHIPA CLIENTI EVENIMENTE BLOG PRESA NEWSLETTER

Blog

Posts Tagged ‘beneficii’

TANARA GENERATIE DE ANGAJATI ROMANI / THE YOUNG GENERATION OF ROMANIAN EMPLOYEES – 2015

STUDIU DESPRE TANARA GENERATIE IN ROMANIA
– valori, comportamente, nevoi si atitudini fata de munca –

AIMS Timisoara a dezvoltat in perioada iulie – noiembrie 2015 primul studiu extins desfasurat pe tanara generatie de angajati romani (20-30 de ani) care vizeaza valorile, comportamentele, nevoile si atitudinile lor fata de munca.

Pe parcursul raportului, cei 1247 de participanti au raspuns la 35 de intrebari ce au urmarit o directie similara cu framantarile oricarei organizatii cand vine vorba de tinerii angajati – unde ii gasim, cum ii atragem, cum ii motivam sa ramana si cum ii dezvoltam.

Rezultatele studiului sunt impartite – pe de-o parte, sunt unele care merg in aceeasi directie cu cele din studiile internationale similare, pe de alta parte, sunt altele specifice pentru tinerii romani vizati de proiectul de fata. De exemplu, indiferent de nationalitate, se pare ca e o caracteristica a acestei generatii de a petrece doar 2-3 ani (58,6%) la un angajator/in acelasi rol. Asadar, rata de fluctuatie ar trebui privita cu precautie cand vine vorba de cei mai tineri dintre colegii nostri – poate fi doar o caracteristica a generatiei lor, nu o problema legata de o companie sau alta. Unele ipoteze pentru care se poate sa se fi ajuns aici sunt expuse pe larg in raport. In ceea ce priveste aspectele distincte fata de rezultatele altor studii internationale, un exemplu relevant este acela legat de lucrurile cele mai importante pentru ei in viata.

Top 3 in randul respondentilor romani arata in felul urmator: echilibrul viata personala/viata profesionala, independenta financiara si casnicie fericita. Pentru tinerii din alte tari, este foarte important si sa-i ajute pe cei nevoiasi, ceea ce pentru participantii la studiul AIMS Timisoara nu pare a fi o prioritate (aspect reiesit din mai multe intrebari).

Raspunsurile extinse, pe toate cele 4 arii vizate – unde ii gasim, cum ii atragem, cum ii motivam sa ramana si cum ii dezvoltam – se regasesc in raportul general care are ca date de pornire informatiile de la tinerii romani (20-30 de ani) angajati in diverse domenii. Cu siguranta, fiecare companie va trebui sa priveasca rezultatele din perspectiva realitatii ei, dar sunt unele recomandari general valabile pe care le facem la sfarsitul raportului din perspectiva noastra de consultanti in domeniul Resurselor Umane de peste 20 de ani.

asa

  • Pentru a vizualiza/descarca un Infografic mai detaliat click AICI
  • Pentru mai multe detalii o puteti contacta pe Anca Uzun, Manager de Proiect: Anca.Uzun@tm.aims.ro

 

Studiul de Salarizare AIMS SalaryMap PRODUCTIE 2014

Anul acesta, studiul de salarizare AIMS SalaryMap dedicat companiilor cu activitate de productie a atins un record de participare (in crestere cu 17% fata de anul 2013).

147 de companii ne-au oferit date despre politicile lor de compensatii si beneficii, astfel incat am putut acoperi o zona extrem de relevanta a segmentului ”manufacturing” din Romania. Cel mai consistent a fost reprezentata industria automotive (80 de companii), urmata de industria electrica si electronica (25 de companii). Companiile participante au unitati de productie in intreaga tara; o acoperire mai mare am avut in zonele de Vest, Centru si Nord ale Romaniei, dar au existat, de asemenea, 19 companii din Sudul tarii care au participat in cadrul studiului nostru. Doar 10 dintre companiile participante au capital integral romanesc, restul fiind companii straine sau cu capital mixt.

In acest an, au fost prelucrate salariile a 127.960 de angajati, dintre care 76 ocupa pozitia de director general, 1.008 sunt directori de departament, iar 89.773 ocupa diverse pozitii de muncitori. Fata de anul trecut s-a inregistrat o crestere salariala medie de 5,37%. Cea mai mare crestere a inregistrat-o categoria Management (11%), dar si categoria Muncitori a avut o crestere peste medie: 7,79%.

 Cresterea salariilor pe segmentul Management poate fi pusa in legatura cu mobilitatea intalnita pe piata de recrutare in ultimele luni: managerii incep din nou sa migreze de la o companie la alta. Desi nu s-au inregistrat prea multi nou-veniti pe piata – doar cateva companii mici si medii, a existat totusi o cerere crescuta de recrutare pentru pozitii manageriale.

Posturile vacante in companiile deja existente au aparut fie pentru ca unii manageri au acceptat pozitii internationale, fie pentru ca altii au fost inlaturati din functii. Din ce in ce mai multe sunt situatiile in care manageri altadata vanati cu indarjire, sunt acum indepartati. Motivele invocate se rotesc in jurul axei nu-mai-fac-fata, cu derivatii catre ”imbatranesc si nu mai au energie”,”nu mai corespund cerintelor tot mai ridicate ale clientilor nostri” sau ”dupa atatia ani, e nevoie de o schimbare”.

O situatie speciala o are Directorul de Calitate din industria Automotive, care de mai bine de 2 ani este o pasare rara, prin urmare foarte expusa braconajului. Aproape nu a fost luna in ultimii ani in care macar una dintre companiile din Automotive sa nu anunte – public sau privat – ca trebuie sa umple acest gol in organizatie.

Interesant este insa ca, pentru acest post, media de crestere a salariului de incadrare nu a fost spectaculoasa. Aceasta, deoarece unele companii au preferat sa promoveze pe nr. 2 din interior (de obicei, pe un salariu net mai mic decat daca ar fi luat pe cineva din exterior si oricum mai mic decat al predecesorului). Astfel, s-a compensat cresterea salariala provenita de la cei care erau deja nr. 1 si care s-au miscat de la o companie la alta pe mai multi bani.

Nu mai mira pe nimeni cresterea salariala pentru nivelul de muncitori, cel putin nu in zona Manufacturing analizata de AIMS SalaryMap. Aici ne-am confruntat in acest an cu accente mai ascutite pe anumite categorii de muncitori mai specializate, precum tehnicienii electronisti sau reglorii-matriteri, care au ajuns sa aiba de multe ori salarii egale cu ale inginerilor, mai ales in anumite zone ale tarii.

Si fiindca tot vorbim de ingineri, aici – de fapt, la intreaga categorie de Specialisti cu studii superioare – s-a petrecut un fenomen interesat: salariul mediu in ianuarie 2014 a scazut cu aproape un procent fata de ianuarie 2013. Evident, aceasta nu inseamna ca, dintr-o data, salariile inginerilor sau economistilor au fost reduse! Ci inseamna ca, in cursul anului 2013, in zona analizata de studiul nostru AIMS SalaryMap s-au facut multe angajari de persoane cu studii superioare, pentru pozitii de intrare in organizatii (juniori, unde nu se cere experienta anterioara).

Si pentru ca acum nu mai exista obligativitatea acordarii unui salariu minim pentru persoanele care au terminat o facultate, am intalnit situatii in unele companii in care proaspetii ingineri-contabili-planificatori aveau salariile unor muncitori necalificati din alte companii. Desigur, aceasta a dus in jos media salariului acordat acestei categorii de angajati; in plus, unii dintre inginerii-economistii care aveau salarii foarte mari in trecut au migrat in zona de Management.

Vestea buna este ca piata s-a dezmortit, numarul angajarilor a crescut si creste in continuare – ceea ce va duce, foarte probabil, in viitor, la o crestere ceva mai accentuata a salariilor fata de ultimii ani, cand cresterea de-abia ce depasea rata inflatiei.

Studiul AIMS SalaryMap a solicitat anul acesta participantilor si un forecast al numarului de angajati pentru sfarsitul lui 2014, iar rezultatul a fost o crestere medie de 16,5% fata de decembrie 2013. Industria automotive se afla in varf cu nevoia de crestere, raportandu-se o crestere de aproape 20% a numarului de angajari in 2014. Iar batalia a inceput deja, in judetele Timis si Arad managerii de resurse umane ajustandu-si din mers politicile pentru a putea intona la final Marsul Victoriei.

Pentru detalii va rugam contactati: Gynella Parfenie – Consultant AIMS, Project Manager AIMS SalaryMap – manufacturing

— de Gynella Parfenie

Gynella Parfenie

Studiul de Salarizare AIMS SalaryMap IT 2014

Dupa aproape 3 luni de munca, cea de-a 8-a editie a studiului de Salarizare AIMS SalaryMap IT a ajuns la final.

Editia de anul acesta a adus o participare record – la studiu au venit cu informatii salariale 53 de companii avand ca obiect dezvoltarea Software din Vestul, Nordul si Estul Romaniei, numarand impreuna peste 7.000 de angajati.

Studiul AIMS SalaryMap IT isi propune sa ofere angajatorilor din Romania o imagine clara legata de evolutia pietei salariale si a practicilor de compensatii si beneficii de pe piata de D&D.

Principala noutate din acest an este ca, pe langa deja traditionalele rapoarte regionale pe Timisoara si Cluj, anul acesta avem un nou raport regional pentru piata D&D din Iasi.

Ca si in anii trecuti, segmentul D&D este un segment de elita in ceea ce priveste competitivitatea salariilor si a beneficiilor acordate. Pentru anul 2014, companiile participante la studiu au bugetat o crestere medie a bugetelor salariale de 8.55% – o cifra semnificativ mai mare decat prognoza inflatiei, dar si decat media pietei pentru comnpaniile din productie!

In continuare, accentul se pune pe stimularea si recompensarea performantei. Pentru majoritatea companiilor participante la studiu, prioritatea numarul 1 in ceea ce priveste politica de resurse umane este sa recruteze si sa pastreze in cadrul companiei angajatii cei mai performanti – pe o piata in care competitia pentru forta de munca este una extrem de agresiva. Companiile din mediul D&D au declarat ca intentioneaza sa creasca anul acesta numarul de angajati cu o cifra medie de 23% – iar anul viitor previziunile arata cresteri de peste 18%.

Peste 90% din respondenti au declarat ca vor opera cresterile salariale tinand cont de nivelul de performanta al angajatilor, in timp ce 58% opereaza cresteri salariale tinand cont si de evolutia pietei de profil.

In afara salariilor competitive, firmele din domeniul D&D ofera si diverse bonificatii financiare (cele mai frecvente sunt bonusurile de performanta si bonusurile de sarbatori).

Un alt aspect specific pietii din D&D o constituie practica oferirii celui de-al 13-lea salariu. Acest stimulent este, insa, mult mai des folosit in cazul companiilor cu sediul in Timisoara, in timp ce in regiuni ca Iasi sau Cluj nu exista o traditie clara in acest sens.

Prima de loialitate (care se ofera angajatiilor stabili, care au ramas in companie o anumita perioada de timp) este menita sa incurajeze retentia personalului cu experienta. Ea este oferita in 23% din companiile participante la studiu, dimensiunile sale pot varia semnificativ intre 2.700 si 18.000 lei – in functie de politica fiecarei companii, respective vechimea si functia persoanei recompensate.

Un element inedit pentru anul acesta il constituie cresterea semnificativa a firmelor care ofera angajatilor acces la servicii medicale suplimentare celor de medicina muncii. O posibila explicatie este castigul reciproc pe care il au toate partile implicate in raportul de munca: In timp ce angajatul primeste un pachet de servicii utile (si de multe ori necesare- avand in vedere standardele de performanta din serviciul public de sanatate) menit sa il fidelizeze, angajatorul se asigura ca membrii echipei sunt in cea mai buna forma din perspectiva sanatatii – ceea ce inseamna in final mai putine ore de absenta sau de concedii medicale.

Cele mai utilizate stimulente sunt abonamentele de servicii la clinici private – dar si asigurarile medicale care acopera costul spitalizarii iar in unele cazuri si al interventiilor chirurgicale.

Spre deosebire de alte sectoare ale fortei de munca din Romania, piata din D&D este de asemenea mult mai mobila din perspectiva relocarii. Acest fapt se datoreaza concurentei acerbe pentru angajarea specialistilor de top din domeniu, astfel ca multe companii de profil cauta software developeri, inginer de testare sau ingineri electronisti si in alte locatii din tara. Datorita acestei practici, prima de relocare (prima oferita la angajare celor care vin din alte orase, pentru a acoperi costul mutarii) este un beneficiu standard in peste 50% din companiile participante la studiu.

Toate aceste beneficii fac din piata fortei de munca din zona D&D un segment foarte competitiv. Alaturi de Bucuresti, orase ca Timisoara, Cluj, Iasi sau Sibiu se consolideaza ca poli de dezvoltare tehnologica de prim rang ai economiei romanesti!

Studiul AIMS SalaryMap IT 2014 este disponibil pentru a fi achizitionat. Pentru mai multe detalii, va rugam sa ne contactati la adresa: Serban.mrejeriu@tm.aims.ro

— de Serban Mrejeriu

Serban Mrejeriu

Cele Doua Orase

Timisoara si Clujul au multe puncte in comun: Legate de o istorie Central Europeana (parte integranta din monarhia austro-ungara) ambele orase s-au unit cu Romania dupa primul Razboi Mondial, devenind centre administrative importante in noul stat.

Ambele orase au o componenta multietnica, cu importante minoritati nationale. Ele sunt de ani de zile cele mai mari centre universitare si cei mai importanti piloni de crestere economica din Vestul tarii. Chiar si din punct de vedere al populatiei, dimensiunea lor este aproape identica – Clujul are, dupa ultimul recensamant, putin peste 306.000 locuitori, in timp ce Timisoara – numara in jur de 311.000 locuitori.

In perioada contemporana, cele doua localitati din vestul tarii si-au dezvoltat o economie diversificata, cu zone de productie, servicii si R&D. Clujul este un important centru bancar si farmaceutic, in timp ce Timisoara a devenit un pilon important al industriei de componente auto si EMS din tara noastra.

Mai specific, dupa 1990 atat Timisoara cat si Clujul s-au remarcat printr-o crestere dinamica a industriei de dezvoltare Software, devenind in ultimii ani importanti centri regionali atat in tara noastra, dar chiar si in SE Europei (dupa datele de care dispunem in urma studiului de salarizare AIMS Salary Map IT, in fiecare oras exista un segment de 4-5% din forta de munca activa care lucreaza in sectorul R&D).

In ceea ce priveste evolutia industriei R&D, lista asemanarilor se limiteaza la primii ani de dupa Revolutie. Influentate de exodul fortei de munca calificate in USA sau Canada (la inceputul anilor ‘90), ambele zone au raspuns prin aparitia unei clase antreprenoriale creative, care a incercat sa compenseze lipsa de investitii si tehnologie cu diferite parteneriate transfrontaliere si strategii de outsourcing.

La inceputul anilor 2000, Timisoara a fost principala beneficiara a investitiilor straine. Marile multinationale si-au deschis filiale si subsidiare in urbea de pe Bega. Atat in productie dar si in R&D, piata fortei de munca din Timisoara este dominata de gigantii germani (Continental, Hella, Draexlmaier), francezi (Alcatel), suedezi (Autoliv), japonezi (Yazaki) sau americani (ACI, Flextronics), care au modificat radical piata fortei de munca din Banat.

Ca un exemplu inedit asupra tendintelor aduse de multinationale pe piata romaneasca, peste 50% din firmele timisorene participante la studiul de salarizare pe IT desfasurat de AIMS in 2013 au declarat ca ofera cel de-al 13-lea salar anual. Aceasta este o practica imprumutata din mediul profesional puternic sindicalizat din Germania, si care a fost insusita de multe firme autohtone. Acest element este unul cu totul inedit pentru piata de R&D din Romania, fiind o practica aproape neintalnita in celelalte mari centre de dezvoltare din tara noastra…

Pe o piata marcata de concurenta acerba cu angajatorii multinationali, firmele construite pe un model antreprenorial au fost inhibate in procesul de crestere. Multi dintre potentialii antreprenori au preferat un job stabil si bine platit in mediul corporatist in detrimentul riscului si al aventurii de  a isi construi o afacere proprie. Cei care au reusit sa faca acest lucru au fost nevoiti sa lupte pentru angajatii talentati cu prestigiul si bugetele marilor multinationale – o batalie de multe ori dezechilibrata.

Firmele de R&D din Cluj au beneficiat de valul investitiilor straine ceva mai tarziu. Acest context, aparent defavorabil, a permis o dezvoltare organica a companiilor locale. In Cluj avem mai putine multinationale, insa mult mai multe companii locale sau Joint Venture-uri care au ajuns la nivelul de cateva sute de angajati. Firme ca si ISDC, Soft Vision, Tora Trading sau Evoline sunt nume cunoscute pe piata fortei de munca din Cluj, firme ce ofera medii de lucru competitive si care au inregistrat realizari internationale la competitiile de profil.

In opinia mea, fiecare model de dezvoltare prezinta propriile avantaje. Multinationalele venite pe piata din Romania aduc cu ele o reteta de dezvoltare organizationala structurata si riguroasa, multe dintre ele fiind o veritabila scoala de management pentru angajatii romani. Obisnuiti cu mediul de lucru international si avand acces la tehnologie si bugete de dezvoltare, angajatii din corporatii pot castiga la capitolul organizare, planificare si munca in echipa, fiecare fiind o parte dintr-un mecanism mai mare. Sarcinile de lucru sunt bine impartite, iar majoritatea angajatilor sunt specializati pe un anumit proces sau un limbaj de programare. In general, in marile companii multinationale intertia se simte mult mai tare iar schimbarile de directie sunt mai line si mai controlate.

Firmele construite pe modelul antreprenorial sunt obligate de piata sa fie mai creative si mai inovative. Cu dezavantajul ca uneori sufera la capitolul organizare si metoda, ele au structuri de management mai plate, iar angajatii sunt mai flexibili si mai adaptabili la schimbarile de directie (care pot fi uneori destul de bruste). In acest context, ponderea fiecarui angajat in structura de profit si costuri a firmei se simte mult mai tare, iar performanta individuala este mai atent analizata si recompensata. Procedurile si regulile nu sunt esentiale pentru dezvoltarea acestor organizatii…

In acest moment piata din Cluj si din Timisoara concureaza pentru cei mai buni angajati din Vestul tarii. Chiar daca au un specific usor diferit (in Timisoara cele mai mari firme cauta specialisti in Embeded Software, in timp ce in Cluj profilul de baza este pe Object Oriented Programming), firmele din Cluj si cele din Timisoara se intersecteaza tot mai mult pe piata de profil.

Care model de dezvoltare va defini viitorul economiei nationale? Vor putea la nesfarsit antreprenorii locali sa concureze de la egal la egal cu gigantii internationali? Cat timp vor mai ramane marile investitii straine in Romania?

Raspunsul la toate aceste intrebari ma preocupa. El va fi definitoriu pentru viitorul economiei romanesti!

 

— de Serban Mrejeriu

Serban Mrejeriu

 

 

Hire with PURPOSE – Curs Deschis de Recrutare | 24-25 Octombrie, Bucuresti

Recrutare 24_25OCT

Hire with PURPOSE | Curs Deschis de Recrutare

24&25 Octombrie 2013, Bucuresti

Pentru mai multe detalii consultati documentul interactiv de mai jos:

Sau trimiteti un e-mail pe adresa: office@aims.ro